Despre păstori şi despre duhovnici

⇐ ПредыдущаяСтр 18 из 34Следующая ⇒

După î nă lţ area Domnului, apostolii s-au î ntors, cum se spune î n Evanghelie, „cu bucurie mare” [Le 24, 52].

Domnul ş tia ce fel de bucurie le-a dat, ş i sufletul lor tră ia această bucurie.

Prima lor bucurie era aceea că au cunoscut pe adevă ratul Domn, Iisus Hristos.

A doua bucurie, că L-au iubit.

A treia, că au cunoscut viaţ a veş nică ş i cerească.

Ş i a patra bucurie, că doreau mâ ntuirea lumii ca ş i a lor î nş iş i.

Î n sfâ rş it, ei se bucurau pentru că au cunoscut pe Duhul Sfâ nt ş i vedeau cum lucra El î n ei.

Apostolii umblau pe pă mâ nt ş i spuneau noroadelor cuvâ nt despre Domnul ş i despre î mpă ră ţ ia cerurilor, dar sufletele lor tâ njeau ş i î nsetau să vadă pe Domnul Cel Iubit ş i de aceea ei nu se temeau de moarte, ci mergeau cu bucurie î n î ntâ mpinarea ei ş i, dacă doreau să tră iască pe pă mâ nt, era numai pentru norodul pe care-1 iubeau.

Apostolii iubeau pe Domnul ş i de aceea nu se temeau de nici o suferinţ ă. Ei iubeau pe Domnul, dar iubeau ş i norodul, ş i această iubire depă rta de la ei orice frică. Nu se temeau nici de chinuri nici de moarte ş i de aceea Domnul i-a trimis î n lume ca să lumineze pe oameni.

Pâ nă î n ziua de astă zi sunt monahi care au experienţ a iubirii dumnezeieş ti ş i nă zuiesc după ea ziua ş i noaptea. Ş i ei ajută lumea prin rugă ciune ş i scrieri. Dar această sarcină apasă mai mult asupra pă storilor Bisericii, care poartă î n ei un har atâ t de mare, că dacă oamenii ar putea vedea slava acestui har, lumea î ntreagă s-ar minuna de el; dar Domnul a ascuns-o, ca slujitorii Lui să nu se trufească, ci să se mâ ntuiască î n smerenie.

Domnul cheamă episcopi să pă storească turma Sa ş i le dă î n dar harul Sfâ ntului Duh. Duhul Sfâ nt, se spune, a aş ezat î n Biserică episcopi [FA 20, 28], ş i î n Duhul Sfâ nt ei au puterea de a lega ş i dezlega pă catele [In 20, 21-22]. Iar noi suntem oile Domnului, pe care El le-a iubit pâ nă la capă t [In 13, 1], ş i ne-a dat sfinţ i pă stori.

Ei sunt moş tenitorii apostolilor ş i, după harul dat lor, ne duc la Hristos. Ne î nvaţ ă pocă inţ a, ne î nvaţ ă să pă zim poruncile Domnului. Ne vorbesc cuvâ ntul lui Dumnezeu, ca să cunoaş tem pe Domnul. Ne povă ţ uiesc pe calea mâ ntuirii ş i ne ajută să ne ridică m la î nă lţ imea duhului smerit al lui Hristos. Adună î n staulul Bisericii oile î ntristate ş i ră tă cite ale lui Hristos, ca sufletele lor să -ş i gă sească odihna î n Dumnezeu.

Se roagă lui Dumnezeu pentru noi, ca să ne mâ ntuim toţ i. Pot, ca niş te prieteni ai lui Hristos, să roage pe Domnul ş i să ceară pentru cei vii smerenia ş i harul Duhului Sfâ nt, pentru cei morţ i iertarea pă catelor, iar pentru Biserică pacea ş i libertatea.

Poartă î n ei pe Duhul Sfâ nt ş i prin Duhul Sfâ nt ne iartă pă catele. Au cunoscut pe Domnul prin Duhul Sfâ nt ş i, asemenea unor î ngeri, vă d cu mintea pe Dumnezeu. Au destulă putere să desfacă ş i mintea noastră de pă mâ nt ş i să o statornicească î n Domnul.

Se î ntristează câ nd vă d că î ntristă m pe Domnul ş i nu-L lă să m pe Duhul Sfâ nt să vieze î ntru noi. Asupra lor apasă necazurile ş i î ntristă rile î ntregului pă mâ nt, ş i sufletele lor sunt atrase de iubirea lui Dumnezeu ş i se roagă neî ncetat ca să dobâ ndim mâ ngâ iere î n î ntristă ri ş i necazuri ş i pace pentru î ntreaga lume.

Prin rugă ciunile lor fierbinţ i ei ne atrag ş i pe noi să slujim lui Dumnezeu î n duh smerit ş i iubire.

Pentru smerenia ş i iubirea lor de norod î i iubeş te pe ei Domnul. Se află î n mare osteneală ş i luptă duhovnicească ş i de aceea se î mbogă ţ esc î n î nţ elegerea sfinţ ilor, pe care-i imită î n vieţ ile lor.

Domnul ne-a iubit pâ nă î ntr-atâ t î ncâ t a suferit pentru noi pe cruce; ş i suferinţ ele Lui au fost atâ t de mari, î ncâ t nu le putem pricepe, pentru că iubim puţ in pe Domnul. Tot aş a, ş i pă storii noş tri duhovniceş ti suferă pentru noi, deş i adeseori nu vedem suferinţ ele lor. Ş i pe câ t de mare e iubirea pă storilor, pe atâ t de mari sunt ş i suferinţ ele lor. Noi, oile, trebuie să î nţ elegem aceasta ş i să -i iubim ş i cinstim pe pă storii noş tri.

Fraţ ilor, să ră mâ nem î n ascultare de pă storii noş tri ş i atunci va fi pace obş tească ş i Domnul va ră mâ ne prin Duhul Sfâ nt cu noi toţ i.

Mare faţ ă este preotul, slujitor la altarul lui Dumnezeu. Cine-1 î ntristează î ntristează pe Duhul Sfâ nt Care viază î n el.

Ce să spunem atunci de episcop? Episcopilor li s-a dat un mare har al Duhului Sfâ nt; ei stau mai presus decâ t toţ i; ca vulturii ei se ridică î n î nă lţ imi ş i de acolo vă d î n depă rtă ri nesfâ rş ite ş i cu o minte de-Dumnezeu-gră itoare [teologică ] pă storesc turma lui Hristos.

Duhul Sfâ nt, se spune, a aş ezat î n Biserică episcopi ca să pă storească turma lui Hristos [FA 20, 28]; dacă credincioş ii ş i-ar aduce aminte de aceasta, i-ar iubi cu o mare iubire pe pă storii lor ş i s-ar bucura din suflet la vederea pă storilor. Cine poartă î n el harul Duhului Sfâ nt ş tie despre ce vorbesc.

Un om smerit ş i blâ nd mergea odată cu femeia sa ş i cei trei copii ai să i pe o cale ş i au î ntâ lnit un arhiereu care că lă torea î ntr-o tră sură, ş i atunci, câ nd ţ ă ranul s-a î nchinat î naintea lui cu cucernicie, 1-a vă zut pe arhiereul care-1 binecuvâ nta î n focul harului.

Dar poate va î ntreba cineva: „Dacă Duhul Sfâ nt a aş ezat pe episcopi ş i-i că lă uzeş te, de ce nu este la noi pace ş i nu î naintă m [duhovniceş te]? ”

Pentru că nu gâ ndim drept despre puterea aş ezată de Dumnezeu ş i prin aceasta ne facem neascultă tori. Dar dacă ne-am preda voii lui Dumnezeu, am î nainta degrabă, fiindcă Domnul iubeş te sufletul smerit ş i ascultă tor ş i-1 că lă uzeş te El î nsuş i, iar pe cel ne-ascultă tor î l aş teaptă cu ră bdare ş i milostivire ca el să se î ndrepte. Domnul î nvaţ ă î n chip î nţ elept sufletul prin harul Să u ca un bun î nvă ţ ă tor ş i un adevă rat pă rinte. Dar chiar ş i un pă rinte adevă rat face greş eli ş i un î nvă ţ ă tor nu ş tie totul, dar Domnul e atotş tiutor.

Toate nenorocirile vin din aceea că nu î ntrebă m pe „bă trâ nii” [„stareţ ii”] care au fost aş ezaţ i să ne că lă uzească, iar pă storii nu î ntreabă pe Domnul cum trebuie să procedeze. Dacă Adam ar fi î ntrebat pe Domnul atunci câ nd Eva i-a dat să guste din rodul oprit, Domnul l-ar fi luminat ş i Adam n-ar fi pă că tuit. Spun despre mine î nsumi: toate pă catele ş i greş elile mele au venit pentru că î n ceasul ispitei ş i nevoilor n-am chemat pe Domnul; dar acum am î nvă ţ at să cer î n rugă ciune harul lui Dumnezeu ş i Domnul mă pă zeş te pentru rugă ciunile pă rintelui meu duhovnicesc.

Tot aş a ş i arhiereii: deş i au darul Duhului Sfâ nt, nu î nţ eleg totul aş a cum trebuie ş i, de aceea, î n ceas de nevoie trebuie să caute luminare de la Domnul; ei î nsă lucrează după mintea lor, fapt prin care î ntristează milostivirea lui Dumnezeu ş i seamă nă tulbură ri. Cuviosul Serafim [din Sarov] spune că, atunci câ nd dă dea sfaturi după mintea sa, se î ntâ mpla să greş ească, ş i greş elile pot fi mici, dar pot fi ş i mari.

Astfel, noi toţ i trebuie să î nvă ţ ă m să recunoaş tem voia lui Dumnezeu; dar dacă nu vom î nvă ţ a, nu vom cunoaş te niciodată această cale.

Domnul a zis: „Cheamă -Mă î n ziua necazului ş i Eu te voi izbă vi ş i tu Mă vei preamă ri” [Ps 49, 16]. Domnul luminează pe om prin Duhul Sfâ nt; dar, fă ră Duhul Sfâ nt, nici un om nu poate judeca drept. Pâ nă la venirea Duhului Sfâ nt, apostolii î nş iş i nu erau nici tari, nici î nţ elepţ i, aş a î ncâ t Domnul le-a spus: „Pâ nă câ nd vă voi mai ră bda? ” [Mt 17, 17].

Domnul a dat Sfintei Biserici pă stori ş i ei slujesc î n chipul lui Hristos ş i lor le-a fost dată puterea de a ierta pă catele prin Duhul Sfâ nt.

Dar poate că vei gâ ndi: cum poate cutare episcop sau duhovnic sau preot să aibă Duhul Sfâ nt, câ nd î i place să mă nâ nce ş i are atâ tea slă biciuni? Dar eu î ţ i spun: e cu putinţ ă, dacă nu primeş te gâ nduri rele; aş a î ncâ t, chiar dacă are unele defecte, acestea nu î mpiedică harul să vieze î n sufletul lui, aş a cum un pom verde poate avea ş i ramuri uscate fă ră ca acestea să -1 vată me, ş i el aduce roadă; sau, î ntr-o holdă de grâ u, chiar dacă grâ ul este amestecat cu neghină, aceasta nu-1 î mpiedică să crească.

⇐ Предыдущая 13 14 15 16 171819 20 21 22 Следующая ⇒