Interogatoriul luat lui Cristian Jurevitsch Rakovski -ambasadorul sovietic la Paris - de funcţionarul GPU Gabriel G. Kuzmin, la 26 ianuarie 1938, la Moscova 5 страница

Kuzmin: Adevă rat.

Rakovski: Fiţ i sincer. Nu vedeţ i intervenţ ia " Acelora"? Ca să vă ajut, intervenţ ia lor este evidentă ş i hotă râ toare. Î ntr-devă r nu-i recunoaş teţ i pe " Aceia"?

Kuzmin: Ca să fiu sincer, nu!

Rakovski: Natural ş i logic ar fi ca Hitler ş i Stalin să se nimicească reciproc. Un lucru uş or pentru democraţ i, uş or de obţ inut, chiar dacă permit - notaţ i, vă rog - " permit" lui Hitler să -l atace pe Stalin. Germania nu va putea câ ş tiga. Î ntinderea teritorială a Rusiei, lupta disperată a lui Stalin, sunt factori suficienţ i să doboare Germania; î n caz contrar, democraţ iile î l vor ajuta metodic pe Stalin, pâ nă câ nd ambele armate vor fi epuizate. Acesta ar fi ţ elul natural al democraţ ilor, aş a precum mulţ i oameni o cred. Dar nu este aş a, aceste fapte sunt numai pretexte. Există numai un singur ţ el - victoria comunismului - ş i pentru acest ţ el sunt silite să acţ ioneze democraţ iile, dar nu de Kominternul ş i de " Kapintern-ul" din New York sau de că tre Wall Street. Cine, î n afară de aceş tia, ar putea să -i impună Europei o asemenea contradicţ ie (să -l ajute pe Stalin)? Puterea care este î n stare să pună î n aplicare această manevră sunt banii. Banii î nseamnă Putere*.

Kuzmin: Cu ce trebuie să î ncepem?

Rakovski: Eu voi î ncepe chiar mâ ine să sondez Berlinul.

Kuzmin: Pentru o î nţ elegere î n atacarea Poloniei?

Rakovski: Nu voi î ncepe aş a. Mă voi ară ta conciliator, deziluzionat de democraţ i. Î n legă tură cu Spania, voi fi mai moderat... apoi voi aborda problema poloneză.

Kuzmin: Să fiu sincer, după cum gâ ndesc oamenii Kremlinului, astă zi este greu să -mi î nchipui o asemenea î ntorsă tură î n politica internaţ ională. Numai cu dezvă luirile, cu argumentele ş i cu ipotezele dv., nu putem î nvinge pe nimeni. Eu personal, care v-am ascultat ş i, recunosc, sunt foarte impresionat de cele spuse de dv., nu-mi pot imagina un pact î ntre Uniunea Sovietică ş i Hitler.

------------------

* Î n anul 1940, Churchill era ministrul marinei. Chamberlain era prim-ministru. Churchill era deja de partea " Acelora" ş i voia să ocupe postul de prim-ministru, pentru a forţ a ră zboiul contra lui Hitler. Ca persoană particulară, Churchill era falit. El datora 8 milioane de lire sterline (copii lui erau mâ nă -spartă ), lucru care constituia o mare piedică pentru a ajunge prim-ministru, fapt comentat î n presa londoneză. " Aceia" - Beneš (preş edintele Cehoslovaciei) - î ndeamnă un milionar ceh evreu, proprietar al mai multor mine de aur sud-africane, să -i plă tească datoriile lui Churchill. Acesta execută planul, Churchill este ales prim-ministru. Aş a se manifestă acţ iunea " Acelora".

Rakovski: Evenimentele internaţ ionale vor sili aceasta.

Kuzmin: Daţ i-mi ceva concret, ceva care dovedeş te autenticitatea spuselor dv.

Rakovski: Este de ajuns dacă cineva neoficial ar lua contact cu o persoană importantă?

Kuzmin: Da, este mai concret. Aţ i vorbit de omeni de finanţ e importanţ i, de un anume Schiff sau de un altul care a vorbit cu Hitler ş i-l finanţ ează.

Există politicieni sau personalită ţ i de rang care aparţ in " Acelora" sau sunt î n slujba " Acelora". Cunoaş teţ i pe vreunul?

Rakovski: Voi î ncerca să vă satisfac, deş i v-am spus, eu nu-i cunosc pe " Aceia".

Trotzki mi-a spus odată, că unul era Walther Rathenau. Apoi altul, Lionel Rotschild. Aş putea să vă enumă r persoane care, bă nuiesc eu, sunt din tabă ra " Acelora", dar dacă ei comandă sau ascultă de comenzi, nu pot spune.

Kuzmin: Spuneţ i-mi câ ţ iva.

Rakovski: Din casa bancară Kuhn Loeb & Co., î n Wall Street, familia Schiff, Warburg, Loeb ş i Kuhn. Cei î nrudiţ i cu ei: Baruch, Frankfurter, Altschul, Cohen, Benjamin, Strauss, Steinhardt, Blum, Rosenman, Lippmann, Lehman, Dreyfus, Lamont, Rotschild, Loed, Mandel, Morgenthau, Ezechiel, Lasky.

Sunt convins că fiecare din cei enumeraţ i vor duce un mesaj " Acelora", dacă nu sunt chiar ei î nş iş i. Pe urmă, nu se aş teaptă ră spuns. Ră spunsul î l constituie faptele. Este o tehnică de care trebuie să ţ ineţ i seama. Spre exemplu, dacă doriţ i să faceţ i un pas diplomatic, nu este nevoie de o formă directă, ci numai de o aluzie ş i apoi se aş teaptă...

Kuzmin: Veţ i î nţ elege că nu am nici o cartotecă să caut aceste persoane pe care le-aţ i enumerat. Unde se află?

Rakowski: Î n America.

Kuzmin: Dacă noi î ncepem o acţ iune, aceasta costă mult timp, ş i noi ne gră bim, mai bine spus nu noi, ci dumneavoastră.

Rakovski: Eu?

Kuzmin: Amintiţ i-vă: procesul dumneavoastră î ncepe curâ nd. Hotă râ tor este ca planul pe care l-aţ i expus să intereseze Kremlinul î naintea procesului. Eu cred că trebuie, î n interesul propriu, să ne furnizaţ i foarte repede o dovadă că aţ i spus adevă rul. Dacă puteţ i să ne daţ i, vă asigur că vă pot salva viaţ a... Î n caz contrar, nu garantez pentru nimic.

Rakovski: Bine, voi î ncerca. Ş tiţ i dacă Davies se află la Moscova? Ambasadorul american.

Kuzmin: Cred că da, cred că s-a î ntors.

Rakovski: Aceasta ar fi o cale. Un asemenea caz neobiş nuit î mi dă dreptul să calc uzanţ ele diplomatice.

Kuzmin: Putem presupune că guvernul american stă î n spatele tuturor?

Rakovski: Nu î n spate, ci dedesubt.

Kuzmin: Roosevelt?

Rakovski: Bă nuiesc. Urmă riţ i cele ce vă spun. Cu mania dumneavoastră pentru romane de spionaj, eu aş putea să inventez o poveste î ntreagă, atâ ta imaginaţ ie am, ş i să fie credibilă. Pentru fapte ş i date cunoscute public, nu sunt dovezi mai plauzibile.

Amintiţ i-vă de acea dimineaţ ă de 24 octombrie 1929. Va veni vremea, câ nd această dată va fi mai importantă pentru revoluţ ie decâ t 24 octombrie 1917. A fost crahul bursei din New York, î nceputul aş a-numitei " depresiuni", a adevă ratei revoluţ ii, 15 milioane de ş omeri!

Î n februarie 1933, ultima lovitură a crizei a fost î nchiderea bă ncilor. Mai mult n-a putut face " Finanţ a", decâ t să -i dea una î n cap americanului clasic, care mai stă tea î n reduta industriei sale, ş i să -l facă sclavul Wall Street-ului.

Este cunoscut că fiecare pauperizare a economiei duce la î nflorirea parazitismului ş i " Finanţ a" este marele Parazit. Dar această revoluţ ie americană n-a avut numai scop că mă tă resc, să sporească puterea banului, ea a urmă rit mai mult.

Puterea banului ca putere politică a fost exercitată pâ nă acum indirect. Acum, această putere se va exercita direct, bă rbatul care va î ntruchipa această putere va fi Franklin Delano Roosevelt.

Î n anul 1929, î n februarie, î n primul an al acestei revoluţ ii americane, Trotzki pleacă din Rusia. Finanţ area lui Hitler î ncepe î n iulie 1929 ş i crahul bursei are loc î n octombrie. Credeţ i că acestea au fost î ntâ mplă toare?

Cei patru ani ai preş edinţ iei lui Hoover sunt folosiţ i de " Aceia" spre a-ş i consolida puterea î n America, prin revoluţ ie economică, iar î n Rusia prin pregă tirea unui ră zboi care să -l detroneze pe Stalin. Un asemenea plan trebuia pus î n aplicare de un bă rbat perfect î n organizare ş i hotă râ t.

Franklin Delano Roosevelt ş i Eleanor Roosevelt, acest cuplu formidabil, au fost executanţ ii.

Kuzmin: Roosevelt fă cea parte dintre " Aceia"?

Rakovski: Nu ş tiu. N-are importanţ ă, el î ş i cunoaş te misiunea ş i o î ndeplineş te cu mare conş tiinciozitate.

Kuzmin: Î n cazul contactului cu Davies, ce formă alegeţ i?

Rakovski: Mai î ntâ i, trebuie bine aleasă persoana. Cineva ca " Baronul". Mai tră ieş te î ncă?

Kuzmin: Nu ş tiu.

Rakovski: Bine, alegerea persoanei este treaba dumneavoastră, el trebuie să fie discret ş i intim ş i să se deghizeze ca fă câ nd parte din opoziţ ie.

Poziţ ia greş ită a Uniunii Sovietice trebuie comparată cu poziţ ia greş ită a democraţ iei americane, acesta ar fi punctul de apropiere. Dacă Rusia ş i America nu au interes să susţ ină imperialismul ş i colonialismul european, atunci vor folosi amâ ndoi, politic ş i economic, distrugerea acestui imperialism colonial, direct sau indirect.

Dacă Europa pierde toată puterea sa î ntr-un ră zboi, atunci Anglia, cu imperiul ei de limbă engleză, va gravita imediat că tre America. Hitler comite o agresiune, el este prin fire un agresor.

Atunci trebuie pusă î ntrebarea: ce atitudine trebuie să ia Statele Unite ş i Uniunea Sovietică faţ ă de un ră zboi care, indiferent de motiv, este un ră zboi î ntre imperialiş ti?

Iată mersul planului:

1) Pact cu Hitler ş i î mpă rţ irea Cehoslovaciei sau a Poloniei. Preferabil a Poloniei.

2) Hitler va urma planul.

3) Statele democratice (aliaţ ii) vor declara ră zboi lui Hitler ş i nu lui Stalin. Oficial, se va spune că ambii sunt agresori dar, strategic ş i din punct de vedere al î ntă ririi, trebuie î nvinş i pe râ nd, mai î ntâ i Hitler, apoi Stalin.

Kuzmin: Dar dacă Hitler î nvinge ş i î nvinge rapid? Dacă la fel ca Napoleon, mobilizează î ntreaga Europă contra Uniunii Sovietice?

Rakovski: Nu este posibil. Uitaţ i factorul decisiv: SUA. Nu va fi normal ca SUA să susţ ină pe Stalin ş i pe aliaţ i? Dacă sprijinim cu ajutoare ambele pă rţ i care se află î n conflict, asigură m prelungirea ră zboiului.

Kuzmin: Ş i Japonia?

Rakovski: Japonia are destul de furcă cu China.

Kuzmin: Credeţ i că ambasadorul Davies...

Rakovski: Nu am fost lă sat să iau contact cu el. Dar ţ ineţ i minte un amă nunt - numirea lui Davies ca ambasador a fost anunţ ată oficial î n noiembrie 1936; presupunem că Roosevelt a plă nuit numirea lui mai î nainte. Se ş tie că de la numire pâ nă la î nscă unarea unui ambasador trece mult timp, deci cred că î ncă din august a fost de acord cu numirea lui. Ce a fost î n august? Sinoviev ş i Kamenev au fost î mpuş caţ i.

Pot să jur că numirea lui Davies are ca singur scop să revizuiască din nou politica " Acelora" faţ ă de Stalin. Sunt convins. Cu câ tă î ngrijorare a urmă rit Davies că derea unuia după altul a ş efilor opoziţ iei î n " lichidarea" (cură ţ irea) lor din Partid! Ş tiţ i că el a fost prezent ş i la procesul lui Radek?

Kuzmin: Da.

Rakovski: Î l vedeţ i. Vorbiţ i cu el, aş teaptă de luni de zile acest lucru.

Kuzmin: Pentru azi trebuie să î ncheiem. Dar î nainte de a ne despă rţ i, vreau să ş tiu mai mult.

Presupunem că toate cele ce am discutat sunt adevă ruri ş i totul se va realiza. Î n acest caz, " Aceia" vor pune anumite condiţ ii. Bă nuiţ i care pot fi acestea?

Rakovski: Nu este greu de ghicit. Prima condiţ ie este ca executarea comuniş tilor, aş a-ziş ii trotzkiş ti, cum suntem numiţ i noi, să î nceteze. Apoi se vor fixa sfere de influenţ ă, graniţ a ce va despă rţ i comunismul formal de comunismul real. Apoi se va discuta despre asigurarea ajutorului reciproc pe perioada execută rii planului.

Veţ i tră i paradoxul că o mulţ ime de oameni, duş mani ai lui Stalin, î l vor sprijini, aceş tia nefiind nici proletari, nici spioni de meserie. Î n pă turile cele mai de sus ale societă ţ ii se vor ridica, plini de curaj, oameni care vor susţ ine comunismul formal al lui Stalin. Este cunoscut că marxismul este numit ş i hegelianism.

Idealismul lui Hegel este adaptarea vulgară la misticismul lui Baruch Spinoza. " Aceia" sunt adepţ ii lui Spinoza ş i viceversa. " Acela", adică Marx, ca adept al lui Spinoza, n-a fost credincios î nvă ţ ă turii sale din motive tactice. Marxismul nu are dreptate câ nd spune că din contradicţ ie se naş te sinteză.

După integrarea reuş ită a tezei ş i antitezei ca sinteză, se naş te o realitate, un adevă r care culminează î ntr-un acord final î ntre subiectiv ş i obiectiv.

Nu vedeţ i? La Moscova - comunism, la New York - capitalism. Teza ş i Antiteza. Analizaţ i-le pe amâ ndouă. Moscova: comunism subiectiv ş i capitalism obiectiv = capitalism de stat. New York: capitalism subiectiv ş i comunism obiectiv.

Î n rezumat: Finanţ a Internaţ ională, Capitalism, Comunism ş i, deasupra tuturor, î n ultimă instanţ ă: " ACEIA".

⇐ Предыдущая 1 2 3 4 5 67