EXILAT ÎN SIBERIA. Lenin - primul lider al bolșevicilor

EXILAT Î N SIBERIA

Î ntors î n Rusia, Lenin î ntră din nou î n atenț ia Ohranei (Siguranț ă ) ț ariste, care î l condamnă la trei ani de exil siberian. Ulianov va folosi această perioada pentru studiul unora dintre ideologii vremii. Printre primii autori care l-au inspirat pe Lenin a fost Nikolai Cernisevski, cel de la care a preluat ura pentru liberalism, principiile ș i metodele tipice revoluț ionarilor. O altă sursă de inspiraț ie pentru tâ nă rul social-democrat a fost Neceaev, al că rui dicton - " Orice ajută revoluț ia este moral, orice o frâ nează este imoral ș i criminal" - î l va transpune î n practică abia după preluarea puterii.

Lenin - primul lider al bolș evicilor

Prima acț iune politică majoră care a marcat apariț ia pe scenă istoriei a lui Vladimir Ilici Lenin a fost al doilea Congres al Partidului Social Democrat, din 1903. Poziț ia radicală adoptată de Lenin ș i susț î nă torii să i, favorabilă ră sturnă rii violente a ț arismului, a spart Partidul î n două: mensevicii - moderaț i, reformiș ti, ș i bolș evicii - revoluț ionari.

După " duminică sâ ngeroasă " (22 ianuarie 1905), Rusia î ntră î ntr-o perioada de criză internă, marcată de greve ș i asasinate. Pentru calmarea situaț iei, ț arul Nikolai al Î I-lea promite drepturi civile ș i î nființ area Parlamentului. Bolș evicii vor î ncerca să speculeze momentul de slă biciune al regimului. Vor organiza la Petrograd un Soviet al Deputaț ilor bolș evici, pregă tind o insurecț ie armată. Dar dezorganizarea revoluț ionarilor ș i lipsa de fermitate a lui Lenin ș i Troț ki - liderii momentului - vor duce la arestarea Sovietului ș i î nă buș irea tentativei insurectionale.

Scă pâ nd situaț ia de sub control, Lenin se vede nevoit să ia drumul exilului. Ceasul marii revoluț ii nu sosise. Că lă toreș te prin Finlanda, Elveț ia, Germania, Franț a, ală turi de soț ia să, Nadejda Krupskaia, ș i ea veche membră a grupurilor marxiste.

Î n 1914, Germania declara ră zboi Rusiei. Î n primii trei ani ai ră zboiului, armatele ț ariste pierd continuu. Acest lucru determina demoralizarea soldaț ilor, care vor ajunge î n 1917 să dezerteze î n masă de pe front. Criză armatei este accentuată de criză internă a Rusiei: ț arul abdica, puterea fiind preluată de un Guvern Provizoriu condus de Alexandr Kerenski, un premier care nu va reuș i să aducă liniș tea î n ț ară. Revoluț ionarii bolș evici nu vor î ntreprinde nimic deocamdată. Acuzat de tră darea intereselor ț ă rii, Lenin este obligat să fugă î n Finlanda.

BOLȘ EVICII IAU PUTEREA. Prima tentativă de revoluț ie bolș evică eș uează î n iulie 1917. Revoluț ionarii revin pe scenă politică abia la 7 noiembrie 1917, câ nd ocupă capitală ș i dizolvă guvernul Kerenski. Preluarea definitivă a puterii se decide la Congresul Sovietelor, din aceeaș i noapte. Delegaț î i opoziț iei democrate pă ră sesc sala, lă sâ nd mâ na liberă bolș evicilor, majoritari. Revenit î n secret pentru această ocazie, Lenin î i mă rturisea lui Troț ki: " Trecerea de la ilegalitate la conducerea statului a fost prea rapidă. Mi se î nvâ rte capul".

Vladimir Ilici Lenin a fost ales î n fruntea noului guvern, numit Sovietul Comisarilor Poporului (Sovnarkom). Venise timpul să pună î n practică toate teoriile sale despre î nfă ptuirea revoluț iei. Primul pas a fost acapararea puterii executive ș i a celei legislative. Principalul instrument de guvernare pentru Lenin era forț ă, î ntruchipată î n Gă rzile Roș ii, apoi î n Comisia Extraordinară pentru Combaterea Contrarevolutiei (CEKA). Convingerea să supremă a fost că reuș ită revoluț iei era condiț ionată de instaurarea dictaturii proletariatului, iar dictatură î nseamnă forț ă dusă pâ nă la extrem. Lenin nu se va sfii să decreteze chiar asasinarea tuturor celor care nu se supuneau ordinelor partidului.

Contrar promisiunilor lui fă cute î n discursurile despre libertate, drepturi egale ș i bună stare, la doar câ teva luni după instalarea guvernă rii proletare, Rusia era î n colaps. Curâ nd î ncepe ră zboiul civil. Foametea face ravagii, î mpingâ nd populaț ia la canibalism. Toate resursele materiale erau destinate succesului revoluț iei.

Politica Toate marile proprietă ț i, inclusiv averile bisericeș ț i ș i mă nă stireș ti au fost confiscate, iar foș tii proprietari executaț i, î nchiș i sau deportaț i. Ș tiinț ă a fost ș i ea pusă î n slujba politicii bolș evice, intelectualii avâ nd de ales î ntre a se supune sau a fugi din ț ară. Pentru nesupuș i, soluț iile date de Lenin au fost extreme: muncă forț ată ș i pedeapsa cu moartea.

Finantele Î n ultima perioada a vieț î i sale, î n faț ă dezastrului economic ce ameninț ă Rusia, Lenin a revenit la anumite mă suri de redresare, cunoscute sub numele de Nouă Politică Economică (NEP). Acelaș i Lenin care pă rea un om blâ nd ș i vesel, că ruia î i plă ceau copiii ș i animalele, care ascultă Beethoven, nu a evitat să ordone lichidarea prin î mpuș care a dinastiei Romanovilor (iulie 1918).

Buharin despre Nouă Politică Economică: " Am greș it fundamental câ nd am afirmat că, după distrugerea moș ierilor ș i a capitaliș tilor, va urmă o perioada de " echilibru", (... ) î n care va dispă rea lupta de clasa. De aceea, î n loc să î ndemn la distrugerea chiaburilor, am ajuns să transform această chemare î ntr-o lozinca paș nică: Î mbogă ț i-ț i-va! "

Moartea Obosit ș i suferind de o scleroză a vaselor sanguine din creier, Vladimir Ilici Lenin se stinge din viaț ă la vâ rstă de 54 de ani.

⇐ Предыдущая 1 234 Следующая ⇒