INDEX DES THÈMES. 1. ANGE: Bénédiction, XXVII, XLII, Le flambeau vivant, Réversibilité, La mort des amants. 2. CIEL ET SPIRITUALITE: Bénédiction, L'albatros, Élévation, L'étranger. 3. E

INDEX DES THÈ MES

1. ANGE: Bé né diction, XXVII, XLII, Le flambeau vivant, Ré versibilité, La mort des amants

2. CIEL ET SPIRITUALITE: Bé né diction, L'albatros, É lé vation, L'é tranger

3. ENNUI: Au lecteur, Spleen («J'ai plus de souvenirs.... »), Spleen («Je suis comme le roi... »), Spleen («Quand le ciel bas et lourd... »), La destruction, Le voyage

4. PARFUM: Parfum exotique, La chevelure, Le serpent qui danse, Le chat, Le balcon, Un fantô me, Harmonie du soir, La chambre double, Un hé misphè re dans une chevelure

5. SATAN: Au lecteur, Hymne à la beauté, L'irré parable, L'irré mé diable, La destruction, Les Litanies de Satan, Les tentations

6. SOLEIL MORT: De profondis clamavi, Harmonie du soir, Chant d'automne, Recueillement

7. TEMPS: L'ennemi, De profundis clamavi, Un fantô me, Le goû t du né ant, L'horloge, Le voyage, La chambre double, Enivrez-vous

8. VOLUPTÉ CALME: La vie anté rieure, L'invitation au voyage, La chambre double, Un hé misphè re dans une chevelure, L'invitation au voyage

9. VOYAGE: Parfum exotique, La chevelure, L'invitation au voyage, Moesta et Errabunda, Le voyage, Un h é misphè re dans une chevelure

10. YEUX: La beauté, Hymne à la beauté , XXVII, Le serpent qui danse, Le chat, XLII, Le flambeau vivant, Le poison, Ciel brouillé, L'invitation au voyage, Chant d'automne, À une passante, La chambre double

Lecţ ia Baudelaire sau omul sfâ ş iat

Moto: E adevă rat că poezia ş i-o î nchină durerii, vă zâ nd î n ea semnul distinctiv al demnită ţ ii umane.

Marele clasic al poeziei universale moderne( mijloacele sec. XIX- XX), este considerat unanim Charles Baudelaire, piatra de hotar a liricii moderne. Î n chip de pseudo editorial, redă m câ teva secvenţ e privitoare la Oximoron, figura de stil antinomică, sau dacă vreţ i cheia dualismului de care scrie Mircea Florian î n „ Dualitatea ca structură a lumii”.

„ Pentru a pă trunde sufletul unui poet, trebuie să că ută m î n opera sa cuvinte care apar cel mai frecvent. Cuvâ ntul va traduce obsesia” ( Charles Baudelaire).

Cuvinte cheie î n „ Les Fleurs du Mal”:

Obscuritate, abis, spaimă, deş ert, pustiu, frig, temniţ ă, negru, putred…

Pe de altă parte: elan, azur, cer, ideal, lumină, puritate…

Antiteza: aproape fiecare poem e stră bă tut de antiteza lor î nfrigurată. Adeseori ea se comprimă î ntr-un spaţ iu infim, devenind disonanţ ă lexicală: negru ş i luminos, lumină murdară, descompus ş i fermecă tor”, î mbietoare groază …Această î mbinare de lucruri î n mod normal incompatibile, se numeş te oximoron. ( tradus literalmente „ muş că tura nebunului”, ca figură de stil, n).

…Dincolo de aceste grupă ri lexicale se află reminiscenţ e de concepţ ii creş tine. Baudelaire nu poate fi conceput fă ră creş tinism. Dar el nu mai e creş tin. (Hugo Friedrich , Structura liricii moderne”, „Die Struktur der modernen lyrik”- 1956, Reinbek bei Hamburg).

Satanismul lui Baudelaire e supralicitarea ră ului primar, animal ( ş i ca atare a banalului), prin ră ul concept de inteligenţ ă, cu scopul de a obţ ine, prin această î nsumare a ră ului, saltul î n idealitate. De aici atrocită ţ ile ş i perversiunile din Les Fleurs du Mal. Din cauza „ setei de infinit”, ele degradează natura, râ sul, dragostea î n diabolic, pentru a gă si aici locul de evadare spre „ nou”.

După un alt cuvâ nt- cheie,, omul e „ hiperbolic”, mereu î ncordat spre î nalt, î ntr-o febră spirituală. Dar e un om sfâ ş iat î n esenţ a sa, un homo duplex, care trebuie să satisfacă polul satanic pentru a-l simţ i pe cel ceresc. Î n această schemă revin forme timpurii, maniheene ş i gnostice ale creş tinismului”, ajunsela Baudelaireprin iluminaţ ii secolului al XVIII-lea ş i prin Jospeh de Maistre. ”…Intelectul modern recurge la modalită ţ i vechi de gâ ndire, modalită ţ i care î i confirmă sfâ ş ierea”. ( H. Friedrich, ibid. ).

E adevă rat că poezia ş i-o î nchină durerii, vă zâ nd î n ea semnul distinctiv al demnită ţ ii umane. Dar ceea ce a ră mas din acesta este un creş tinism î n ruină ”( ibid. )

12 Следующая ⇒